Hotel Ceramica Iasi

RO EN FR
Camera

Orasul Iaşi, fosta capitală a Moldovei in perioada 1564 – 1859, centru cultural, economic si academic al Moldovei se află situat geografic între cele 7 coline (Cetăţuia, Galata, Copou, Bucium-Păun, Şorogari, Repedea şi Breazu) care-l înconjoară.

Aici in anul 1600, Mihai Viteazul a consfinţit Unirea Principatelor Romane. In anul 1859 se deschide prima Universitate de Medicină din Romania, iar in 1860 are loc inaugurarea Universităţii din Iasi,  prima universitate româna,  in clădirea actualei Universităti de Medicină şi Farmacie Gr. T. Popa. Tot la Iaşi în 1868, se naşte Emil Racovită, primul savant roman participant la o expediţie stiinţifică internatională.

In anul 1918 are loc inaugurarea primei case memoriale din Romania: Bojdeuca lui Ion Creangă.

piata-unirii

Vedere de sus – Piaţa Unirii

trei-ierarhi

Biserica Trei Ierarhi

strada-lapusneanu

Strada Lãpuşneanu

OBIECTIVE TURISTICE – Informatii utile

palatul-culturiiPalatul Culturii

Palatul Culturii a fost inaugurat, in 1926, de către Ferdinand de Hohenzollern. Realizat după planurile arhitectului I.D.Berindei, construcţia Palatului a durat două decenii. Monumentul a fost ridicat pe ruinele vechii curţi domnesti (1434), reconstruită in stil neoclasic de prinţul Alexandru Moruzi (1806-1812).
Stilul palatului e neogotic flamboyant, cu detalii ornamentale, cu elemente heraldice în exterior.

Elementele de interes turistic sunt: Sala Gotică, unde se poate admira mozaicul ce reprezintă un “bestiarum” medieval (grifoni, acvile bicefale, lei). Sala Voievozilor se află la etaj şi contine, in medalioane, portretele domnilor Moldovei si ale regilor României. Tot la etajul I se află sala Henri Coandă, ale cărei lambriuri au fost executate dupa un proiect al marelui savant. Orologiul cu carillon, instalat în turnul central, este format dintr-un ansamblu de opt clopote care reproduc, din oră in oră, “Hora Unirii”.

Astazi Palatul Culturii din Iaşi este sediul Complexului Muzeal National “Moldova” Iaşi si cuprinde: Muzeul de Istorie al Moldovei, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Arta, Muzeul Ştiinţei si Tehnicii Ştefan Procopiu.

mitropolia-moldoveiMitropolia Moldovei şi Bucovinei

Ideea inălţarii unei biserici mai mari, monumentale, la Iaşi, aparţine Mitropolitului Veniamin Costachi. Hrisovul domnesc din 8 august 1826, privind lucrările de proiectare si construire ale noii biserici, este actul de naştere al Catedralei Mitropolitane. S-a lucrat mai intâi intre anii 1833 si 1839, după planurile arhitecţilor Freywald si Bucher, insă datorită căderii bolţii centrale, biserica rămane în ruina până in anul 1880. Mitropolitul Iosif Naniescu pune a doua piatră de temelie şi, cu sprijinul autoritătilor statului, lucrările se vor incheia în anul 1887. Arhitectul Alexandru Orascu, rectorul Universitaţii Bucuresti, va reface proiectul măreţei biserici, renuntând la imensa cupolă centrală, iar pictura va fi realizată de maestrul Gheorghe Tătărăscu. Sfinţirea Catedralei, la 23 aprilie 1887, a fost un eveniment naţional, la ceremonie luând parte şi regele Carol I.

Catedrala ieseană este o clădire monumentală, de plan dreptunghiular, marcat la colturi de patru turle decroşate. Stilul arhitectonic este inspirat din forme târzii ale Renaşterii Italiene. Elementele decorative, atât in interior, cât si in exterior, sunt dominate de baroc.

Din anul 1889 a fost adusă, de la biserica Sf. Trei Ierarhi, racla cu moaştele Cuvioasei Parascheva, ocrotitoarea Moldovei.

teatrul-nationalTeatrul Naţional “Vasile Alecsandri”

Construită in Iaşi, pe locul vechii primării, intre anii 1894 si 1896, clădirea Teatrului Naţional este considerată a fi cel mai vechi si cel mai frumos lăcaş de acest gen din ţară.

Planurile clădirii aparţin celebrilor arhitecţi vienezi Fellner şi Helmer, ce au proiectat construcţii similare din Viena, Praga, Odessa, Zurich.
Inaugurată odată cu teatrul, uzina electrică a acestuia a marcat inceputul iluminatului electric la Iaşi.
In anul 1956, cu prilejul aniversării a 140 de ani de la primul spectacol in limba română, teatrul ieşean primeşte numele marelui poet, dramaturg şi om de cultură Vasile Alecsandri (1821 – 1890).

Clădirea Teatrului Naţional este o veritabilă bijuterie arhitectonică, adăpostind adevărate monumente de artă: Cortina pictată in 1896 de mesterul vienez M. Lenz si terminată de unul din discipoli, prezintă in centru o alegorie a vietii, cu cele trei vârste , iar în dreapta , alegoria Unirii Principatelor Române (Moldova, Transilvania si Ţara Românească);

Cortina de fier , pictată de Al. Goltz, cu motive ornamentale dispuse simetric, separă etanş scena de restul sălii; Plafonul pictat de Al. Goltz, in culori pastelate, reprezintă alegorii paradisiace, fiind ilustrat cu nimfe si îngeri şi incadrat in structura rococo; Candelabrul din cristal de Veneţia cu 109 becuri.
In prezent această cladire găzduieşte si Opera Română.

primariaPalatul Roznovanu (Primăria)

Actualul sediu al primăriei, fostul Palat Roznovanu, este situat in inima Iaşului, in apropierea celor mai semnificative monumente ale oraşului. Clădirea impresionantă prin somptuozitate şi fastul interioarelor, a fost construită în deceniile 7 – 10 ale sec. XVIII-lea si restaurată intre 1830 – 1833 de către cunoscutul arhitect Johan Freywald, cel care a proiectat şi Catedrala Metropolitană.

In ansamblu, ca arhitectură dar şi prin frescele interioare şi statuile ce impodobeau in 1830 exteriorul, palatul aparţine stilului neoclasic, cu elemente ornamentale electico-baroce. Pină in 1891 când este vândută statului, clădirea este reşedintă a familiei Rosetti – Roznovanu, cea mai puternică si mai influentă familie in arena politică moldavă a urbei.

In anul 1892 Palatul Roznovanu va fi folosit ca reşedintă temporară a familiei regale, o parte din spatiu fiind alocat autoritătilor locale. Clădirea a jucat un rol deosebit pe scena istoriei mai ales in primul război mondial, intre 1916 – 1918 când a găzduit sediile ministerelor ale conducerii politice refugiate de la Bucureşti. In incăperea in care se află acum Cabinetul Primarului işi avea biroul M.S. Regele Ferdinand, iar in actuala sală de sedinţe a Consiliului Local s-a intrunit in 1918 Consiliul de Război al României.